|
Expoziţie „Hannah Arendt. Încrederea în om” |
|
There are no translations available.
În perioada 11 mai – 4 iunie 2012, Foaierul Băncii Naţionale a României, Str. Mitropoliei 16, Sibiu
Centrul Cultural German Sibiu prezintă în colaborare cu Literaturhaus Berlin, Goethe-Institut Bucureşti
şi Centrul Cultural Interetnic Transilvania expoziţia temporară Hannah Arendt. Încrederea în om,
cuprinzând pasaje din viaţa şi opera scriitoarei Hannah Arendt.
Vernisajul expoziţiei a avut loc loc vineri, 11 mai 2012, de la ora 19:00 în foaierul
Băncii Naţionale a României
(Str. Mitropoliei 16). Despre expoziţie şi despre viaţa şi opera scriitoarei au vorbit
Lutz Dittrich (Literaturhaus Berlin), curatorul expoziţiei, prof. univ. dr. Ion Dur, filosof şi scriitor,
traducătorul volumelor “Originile totalitarismului” şi “Crizele Republicii”, şi criticul literar Dragoş Varga,
directorul Centrului Cultural Interetnic Transilvania.
Expoziţia documentează cele mai importante evenimente din viaţa unuia dintre cei mai de seamă
reprezentanţi ai gândirii socio-politice contemporane. Hannah Arendt (1906-1975) a fost o jurnalistă
germană de origine evreiască. Arendt este cunoscută pe plan mondial pentru filozofia sa cu privire la
libertatea politică, ea încurajând eliberarea de sub chingiile regimurilor totalitariste şi de sub teroarea
serviciilor secrete. Expoziţia este alcătuită din fotografii şi extrase din cele mai renumite cărţi ale autoarei,
şi ne oferă informaţii despre relaţia sa cu Martin Heidegger şi cu alte personalităţi de seamă din domeniul
filozofiei şi al literaturii cum ar fi Karl Jaspers, Hermann Broch, Randall Jarrell şi Uwe Johnson.
Din cadrul expoziţiei fac parte şi interviul scriitoarei cu Günter Gaus
„Was bleibt? Es bleibt die Muttersprache” (ZDF, 1964) cu subtitrare în limba română, precum
şi documentarul „Ein Spezialist“, un film cu subtitrare în limba engleză despre procesul lui Adolf Eichmann.
În cadrul aceluiaşi proiect, în data de 12 mai, de la ora 11 a avut loc vizionarea filmului
„Was bleibt? Es bleibt die Muttersprache” (ZDF, 1964), cuprinzând interviul scriitoarei cu Günter Gaus,
urmată de o masă rotundă cu tema “Gândirea captivă”, moderată de scriitorii Dragoş Varga şi Radu Vancu
de la Centrul Cultural Interetnic Transilvania.
|
|
|
It was launched number 4-2012 and it is available on the website
Summary of Number 4-2012:
Andrei Terian, Schiţă pentru o istorie a criticii literare româneşti. În căutarea criteriilor / 1
Doris Mironescu, Teatrul lui M. Eminescu, între manuscris şi nostalgia editorială/ 9
Andra Popa, Ecouri ale polemicii dintre Dan Botta şi Lucian Blaga după 1990 / 17
Mihaela Alecu, Dubla perspectivă: Ion Caraion despre Ioan Alexandru / 20
Ramona Hărşan, Identităţi suspendate şi surogate identitare în proza lui Mircea Nedelciu / 24
Naomi Ionică, „Scriitura corporală“ ca experienţă negativă în opera lui Gheorghe Crăciun / 28
Tania Muşina, Spaţii ale feminităţii în romanele Virginiei Woolf şi ale Hortensiei Papadat-Bengescu. Salonul şi sufrageria / 32
Vasile Pleşca, Filosofii şi democraţie. Discursul uitat al libertăţii / 37
Dorin Popescu, Degradarea „filosofiei“ la Constantin Noica. Maladivităţi postmoderne (II) / 42
Ioan Alexandru Tofan, Eschatologie şi teologie politică. Creştinism şi iudaism / 48
Sorin Bocancea, Ideologie şi religie / 52
Otilia Urs, Istoriografia coresiană. Partea I: Bibliografia tipăriturilor coresiene / 57
Ana Catană-Spenchiu, O initiativă interculturală excepţională a cărturarului unit Samuil Micu: traducerea „Bibliei“ de la Blaj (1795) / 62
Bogdan Andriescu, Timp liber şi lectură în însemnări pe cartea românească veche, Transilvania (sec. XVII-XIX). Prima parte / 68
Andreea Drişcu, „Elementa linguae daco-romanae sive-valachicae“ (1780) şi gramaticile ulterioare / 73
Anca Elisabeta Tatay, Ipostaze ale femeii în gravurile Calendarului de la Buda din 1817/ 79
Viorella Manolache, „Historia“ ca naraţiune: O ροymanikσ koσmoσ το 1900 / 89
Dragoş Varga, Grafica de şevalet cu blazon / 95 |
|
|
|
|
|
|
Numărul 9/2011 (1291)